Written at the close…

Location: Brasov, Romania

Time of day: noon till afternoon.

Other info: only used the kit lens, nothing else. I won’t go to Brasov for a while….I have to sort out my priorities. Now. Be sure to scroll to the end, where I’ve inserted a passage written by a friend of mine from college. I find myself exactly in that situation, so I guess that’s why I liked it so much.

“Obisnuiesc sa imi pun prietenii in stuatii neasteptate si sa ii intreb anumite lucruri la care nici nu se asteapta, dar acum era randul meu. Eram acolo cu o prietena careia ii mai destanui ganduri de-ale mele dintre cele mai bine ascunse  si ea obisnuieste la fel.

Se facuse liniste si subiectele de discutie erau epuizate. Nu se mai auzea decat vantul care batea destul de tare si nu se mai simteau decat funzele ce zburau prin jur, era toamna.

Nu ma mai gandeam la nimic, aveam mintea goala, limpede, nepregatita si m-a intrebat:

– Tu ai iubit vreodata cu adevarat ?

Am ridicat privirea si am intors capul spre ea. Nu m.a privit, nu a ridicat privirea. Am intors capul inapoi si inca nu raspunsesem, ma blocasem. Aveam un zambet ironic pe buze si o caldura in ochi pentru ca mi-a placut intrebarea, recunosc.

NU aveam chef de alte discutii, nu vroiam sa disec iar firul in patru si nu, nu vroiam sa ii raspund, dar am facut-o.

O tresarire brusca am avut in mine si din interior parca totul se lega, toate gandurile au navalit precum navaleste armata adversa cand sparge poarta cetatii pe care o aperi si nu esti inarmat. Cu toate astea, am raspuns:

Da, am iubit cu adevarat. Si stii de ce? Pentru ca inca iubesc in sinea mea, pentru ca inca am cicatrici. Uite.. cum sa iti spun eu..dragostea e ca si un..nu nu.. stai, sa o iau altfel. Imagineaza-ti inima ta, in pieptul tau: e rosie, e mare cat pumnul tau drept si e cat se poate de vie. Ei bine, uite asa vad eu dragostea adevarata: ca pe un punct, un punct albastru, un punct care apare in momentul in care incepe sa iti placa de cineva, incepi o relatie si isi fac locul fluturashii.. cel mai adesea atunci.

Acest punct, imagineaza.ti tu, ca iti creste cu cat dragostea ta creste si se extinde cu cat dragostea ta e mai intensa, dar NU mai mult decat inima ta, acela este maximul ! Uite asa vad eu iubirea adevarata, ca pe un punct albastru.

Si stii ce? Am pe inima mai multe astfel de puncte, de cicatrici. Ele, odata ce apar, se extind si daca relatia nu merge sau ceva se rupe si legatura se pierde, culoarea punctului devine din ce in ce mai palida, mai pierduta, iar dimensiunea lui din ce in ce mai mica, pana cand dispare aproape de tot. Aproape.

Acum, oamenii sunt diferiti. Astfel de puncte le poti face intrand si iesind din relatii, le poti face prin dragostea pe care o ai pentru familie, prietenii cei mai buni sau chiar animale. Exista o sumedenie de modalitati, dar cel mai important este ca intensitatea lor este diferita si punctuletzele astea, oricare ar fi dimensiunea lor, sunt pentru totdeauna.

Uite inca ceva: Te-ai intebat vreodata de ce oamenii mari sunt mai maturi, sunt mai rigizi de multe ori, sunt mai..inelastici? De ce oamenilor in varsta nu le mai arde atat de mult de astfel de ganduri? Si cei care se mai gandesc..sunt din ce in ce mai rari? Te-ai gandit?

Iti spun eu de ce. Au fost ca noi, tineri ce isi adresau intebarile astea, tineri care sperau in a-si gasi linistea si tineri care se intrebau despre dragostea adevarata.

Ghici ce. Au gasit-o si au pierdut-o de atatea ori incat inimile lor sunt pline de puncte.. unde ar mai avea altele loc?

Unii au nimerit-o din putine incercari si probabil au gasit, deasemenea, punctul cel mare ce le-a acaparat toata inima, asadar sunt fericiti, iar altii au cunoscut alte situatii si acum nu sunt tocmai intr-o postura prea buna. Cert este ca odata cu trecerea timpului si odata cu adunarea a cat mai multor astfel de punctuletze, te schimbite maturizezi si  vezi viata cu alti ochi.

Daca am iubit vreodata? Da, am iubit. Am si eu puncte, sunt constient de ele, si intensitatea lor inca exista, dar s.a mai diminuat. Nu vreau sa am prea multe, dar cine vrea ? Nu vreau sa imi acopar toata inima, dar asta depinde de sansa, de noroc.

-Eu reprezint un punct in inima ta ? Ti-am acaparat-o vreodata ?  ( intreaba ea )

Si m.am blocat iar. Stiam ce trebuie sa ii raspund si stiam ca vrea sa auda mai mult, dar am tacut. Uneori un astfel de moment de liniste face cat 1000 de cuvinte si gandurile pe care el le presara intensifica vorbele pe care urmeaza sa le spui. Am tacut, dar nu multa vreme, si am raspuns.

-A fost odata o persoana care visa la tine fara ca tu sa fi stiut, te iubea pe ascuns fara ca tu sa fi cunoscut pana atunci adevaratul sens al dragostei adevarate. A fost odata o persoana, care este inca, dar pentru care esti acum un punct.. albastru.. inchis. Sper ca ai inteles.

Si s-a blocat. Stia ce trebuie sa imi raspunda si se astepta sa auda si mai mult, dar a tacut. A tacut, dar nu multa vreme.. si mi-a raspuns.

-Daca s-a intamplat acum un an, in toamna, inseamna ca am invatat amandoi ca cel mai dor iti este de o persoana in momentul in care o ai langa tine mereu dar simti si stii ca nu poate fi a ta. Ce copii eram.. ce punct albastru intens ar fi fost :)

Am zambit amandoi.

S-a facut liniste, am luat-o in brate, si punctele noastre si-au marit intensitatea. O prietenie de-o viata, “punctata” intr-o seara magica.

Puncte puncte … ”

(Copyright text: Sorin Moldoveanu)

Advertisements

Have your say!

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s