10/366

Reaching out to grab you by the hand…

Same technique as in a previous picture. Crop from a wider picture…

———————————————————————————————-

Pe 1 Decembrie, iata ce scriam:

“Pleaca”, spune vantul. Primul cuvant dupa multa vreme…

Puteam sa ma misc, nu mai simteam barele custii in jurul meu.

“Da, dar…”

Ce scriu acum…

Aseara, totul se petrecea parca pe ritmul muzicii. Eram inca in varf, vantul sufla cu cea mai mare putere de cand urcasem si pana acum. Auzeam in urechi Goodbye de Kristinia DeBarge. Ironic. Pe ritmul lui He’s a pirate, soundtrack-ul din Piratii din Caraibe, interpretat de David Garrett, ma uitam pe jos, pe stanca pe care stateam, si numaram picaturile. Picaturile ploii din ochii mei. Pe Him, a lui Lily Allen, ma intrebam ce caut aici. Hurts like heaven de Coldplay m-a facut sa ma uit iarasi in sus si sa-mi imaginez fericirea. Si parca intr-un final maret, incepe si canta I belong to you, Muse. Ultimul cantec, pentru ca n-am mai rabdat.

(Parca playlist-ul meu de la literele G, H si I era o prea mare coincidenta.)

Si vantul batea necontenit. He was giving its best. Sa ma intoarca si sa ma faca sa cobor. Eu, in schimb, ma uitam in jos. In prapastia de dincolo de varf. Si era asa fain sa te gandesti ca zbori, chiar si pentru cateva secunde.

Dar niciodata nu voi alege prapastia aia nenorocita. Picaturile de pe jos parca incepeau sa tipe la mine. “Esti nebuna. Tu nu vezi cate suntem? Ce te mai tine aici?”

Si am facut un pas.

Advertisements

Have your say!

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s