pagina 4

Cred ca imbratisarea si lacrimile sunt singurele fenomene (cel putin, care imi vin mie in minte) care pot exprima atat fericirea cat si tristetea. Si cateodata, e chiar greu sa-ti dai seama ce sentiment predomina.

Nu vreau sa ma refer la ceea ce inseamna o imbratisare, fizic vorbind, pentru ca definitii s-or fi inventat si pentru asta. Dar in ultima vreme ma tot gandesc ca oamenii nu prea se mai imbratiseaza. Le e frica oare ca le scade rangul daca fac un pas in plus, intind mainile si fac un gest de afectiune? Le e frica oare ca celalalt nu va aprecia gestul sau i se va parea nepotrivit?

Nu pot sa-mi imaginez pe cineva caruia sa nu-i placa asa ceva. Si nu cred ca exista persoane care nu se pricep la imbratisat. Cauti scuze sa nu faci asta? Atunci nu simti nimic fata de celalalt si imbratisatul iese din discutie.

Daca o faci, pune suflet in ea. Sa crezi intr-o imbratisare. Nu o face doar pentru ca te-a rugat cineva (?!?) sau te simti obligat sa intorci un favor. Nici macar nu trebuie sa vorbesti, nu trebuie sa spui “Atentie (se inchid usile!)! Urmeaza sa te imbratisez!”. Mai mult ca sigur persoana respectiva isi va da seama ce vrei sa faci. Cred ca imbratisarile spontane sunt cele mai faine. Cele mai sincere, din inima si fara de interes.

Eu vad imbratisarea ca pe o prima imprietenire. Da, am incredere in tine si ti-o demonstrez prin aceasta apropiere. Da, te plac suficient astfel incat sa-ti pun corpul langa al meu, mainile in jurul tau si sa ma las in voia ta cateva secunde. Cateva secunde ma ai la cheremul tau.

Unii nu isi dau seama ce implica acest gest. E ca si cum ti-ai da o parte din tine si dupa aceea ti-ai lua-o inapoi. Si e o resursa mereu regenerabila (nu m-am putut abtine, “meseria” de economist…). Nu vei ramane niciodata in lipsa de imbratisari.

Si cat sentiment se pune intr-un gest. Poate insemna prietenie, iubire, dor, compasiune, mila, empatie, camaraderie, binecuvantare, tristete, suferinta, comfort, visare, adorare, gingasie, protectie, rasplatire, revansa, salutare, despartire, revedere. Nu neaparat in aceasta ordine si nu neaparat toate odata.

Si hai sa renuntam la a mai spune hug, hugs, >:d:D<. Nu traim americaneste, nici virtual. Traim aici, astazi, unde un gest real conteaza mai mult decat unul in cuvinte (exceptie cazurile la distanta daca nu se poate realiza, accept variante ale verbului “a imbratisa”).

Si cand s-a terminat momentul, parca te cuprinde o tristete ca a durat asa putin. Nu poate dura la nesfarsit. Dar poate asta-i frumusetea. Sa nu te bucuri prea mult odata, ci sa te bucuri mult de mai multe ori, nu? Si sa ai un motiv sa imbratisezi iar, si iar, si iar, si din nou…

Pregateste-te.

Advertisements

Have your say!

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s